Aderența unui subansamblu al unei mulțimi închise
Într-un spațiu topologic \( X \), dacă \( C \) este o mulțime închisă și \( A \) este un subansamblu al acesteia, adică \( A \subseteq C \), atunci aderența lui \( A \), notată \( \operatorname{Cl}(A) \), este la rândul ei inclusă în \( C \) : $$ A \subseteq C \ , \ C \text{ închisă } \ \Rightarrow \ \operatorname{Cl}(A) \subseteq C $$
Această proprietate exprimă un fapt intuitiv și important în topologie. Aderența unei mulțimi nu adaugă puncte „în mod arbitrar", ci doar pe cele care sunt impuse de structura topologică a spațiului.
Prin definiție, aderența unei mulțimi \( A \) este cel mai mic ansamblu închis care o conține. Prin urmare, dacă \( A \) este deja inclusă într-o mulțime închisă \( C \), atunci aderența sa nu are cum să depășească limitele lui \( C \). În mod inevitabil, \( \operatorname{Cl}(A) \) rămâne inclusă în \( C \).
Un exemplu concret
Pentru a vedea clar cum funcționează această proprietate, să lucrăm într-un context familiar. Considerăm spațiul topologic \( X = \mathbb{R} \), dreapta reală înzestrată cu topologia uzuală.
În acest cadru, mulțimile deschise sunt intervalele deschise, iar mulțimile închise sunt, de exemplu, intervalele închise.
Fie mulțimea
$$ C = [0,2] $$
Aceasta este o mulțime închisă în \( \mathbb{R} \).
Considerăm acum un subansamblu propriu al lui \( C \), de pildă intervalul deschis
$$ A = (0,1) $$
Să determinăm aderența mulțimii \( A \).
Aderența lui \( A \), notată \( \operatorname{Cl}(A) \), este cel mai mic ansamblu închis din \( \mathbb{R} \) care conține toate punctele lui \( A \). În acest caz, trebuie să adăugăm la intervalul deschis \( (0,1) \) și punctele-limită 0 și 1.
Rezultă astfel
$$ \operatorname{Cl}(A) = [0,1] $$
Observăm acum relația de incluziune inițială:
$$ A = (0,1) \subseteq C = [0,2] $$
Aplicând proprietatea discutată, obținem imediat
$$ \operatorname{Cl}(A) \subseteq C $$
Într-adevăr, deoarece
$$ [0,1] \subseteq [0,2] = C $$
aderența lui \( A \) este complet conținută în \( C \).
Acest exemplu arată clar că, atunci când o mulțime este inclusă într-un ansamblu închis, aderența sa nu poate „ieși" din acesta.
Demonstrație
Fie \( A \subseteq C \subseteq X \), unde \( C \) este o mulțime închisă într-un spațiu topologic \( X \).
Prin definiție, complementul lui \( C \), adică \( X \setminus C \), este o mulțime deschisă.
Aderența lui \( A \), notată \( \operatorname{Cl}(A) \), este definită ca fiind cel mai mic ansamblu închis care conține mulțimea \( A \). Echivalent, ea se poate scrie ca intersecția tuturor mulțimilor închise din \( X \) care conțin pe \( A \).
Deoarece \( C \) este o mulțime închisă ce conține \( A \), ea face parte din familia mulțimilor închise luate în considerare în această intersecție.
Prin urmare, aderența \( \operatorname{Cl}(A) \), fiind inclusă în intersecția tuturor acestor mulțimi închise, este în mod necesar inclusă și în \( C \) :
$$ \operatorname{Cl}(A) \subseteq C $$
Concluzia este firească: dacă o mulțime \( C \) este închisă și îl conține pe \( A \), atunci aderența lui \( A \) nu poate fi decât inclusă integral în \( C \).
Aceasta încheie demonstrația.