Proprietatea de incluziune a interiorului mulțimilor
Dacă o mulțime \( A \) este inclusă într-o mulțime \( B \), atunci interiorul mulțimii \( A \) este, la rândul său, inclus în interiorul mulțimii \( B \): $$ A \subseteq B \Rightarrow \text{Int}(A) \subseteq \text{Int}(B) $$
Această proprietate este una fundamentală în topologie și exprimă un fapt intuitiv: orice regiune „complet interioară" unei mulțimi mai mici rămâne interioară și atunci când privim o mulțime mai mare care o conține.
Formulat diferit, operatorul de interior respectă relația de incluziune dintre mulțimi, fiind un operator monoton.
Exemplu ilustrativ
Pentru a înțelege mai bine această proprietate, să analizăm un exemplu simplu în \( \mathbb{R} \), echipat cu topologia uzuală.
Considerăm mulțimile:
$$ A = [1, 3] $$
$$ B = [0, 4] $$
Este clar că fiecare element al lui \( A \) aparține și lui \( B \), deci:
$$ A \subseteq B $$
În topologia standard a lui \( \mathbb{R} \), interiorul unei mulțimi se obține ca reuniunea tuturor mulțimilor deschise conținute în aceasta.
- Interiorul lui A
Mulțimea \( A = [1, 3] \) conține intervalul deschis \( (1, 3) \). Prin urmare: \[
\text{Int}(A) = (1, 3)
\] - Interiorul lui B
În mod similar, mulțimea \( B = [0, 4] \) conține intervalul deschis \( (0, 4) \), ceea ce conduce la: \[
\text{Int}(B) = (0, 4)
\]
Se observă imediat că interiorul lui \( A \) este inclus în interiorul lui \( B \):
$$ \text{Int}(A) \subseteq \text{Int}(B) $$
Acest exemplu concret arată cum incluziunea dintre mulțimi se reflectă direct și la nivelul interiorului lor, atunci când lucrăm în \( \mathbb{R} \) cu topologia uzuală.
Demonstrație
Fie \( A \) și \( B \) două submulțimi ale unui spațiu topologic \( X \), cu proprietatea că \( A \subseteq B \).
Obiectivul nostru este să arătăm că interiorul lui \( A \) este inclus în interiorul lui \( B \).
Conform definiției, interiorul unei mulțimi \( A \), notat \( \text{Int}(A) \), este reuniunea tuturor mulțimilor deschise incluse în \( A \). Cu alte cuvinte, este cea mai mare mulțime deschisă conținută în \( A \).
Deoarece \( A \subseteq B \), orice mulțime deschisă conținută în \( A \) este, automat, conținută și în \( B \).
Rezultă că \( \text{Int}(A) \) este o mulțime deschisă inclusă în \( B \).
Pe de altă parte, \( \text{Int}(B) \) este, prin definiție, cea mai mare mulțime deschisă conținută în \( B \). Prin urmare, avem relația:
$$ \text{Int}(A) \subseteq \text{Int}(B) $$
Concluzia este că operația de interior păstrează ordinea de incluziune dintre submulțimi în orice spațiu topologic.
Demonstrația este astfel completă.